Asociația Arhitecților din Moldova

Felicitări tuturor actorilor Activității Arhitecturale cu ocazia Zilei Mondiale a Habitatului/Arhitecturii !!!
(care se sărbătorește prima zi de luni a lunii octombrie în fie care an)
01 octombrie 2012

Comentarii (în loc de aviz) la Proiectul Codului Urbanismului și Construcțiilor înaintat spre discuții de către
Ministerul Construcțiilor și Amenajării Regionale.

În data de 29 august 2012 s-a întrunit Consiliul Asociaţiei Arhitecților cu discuţii la tema proiectului de lege “Codul Urbanismului şi Construcțiilor”. Primele constatări au fost că setul de legi întrunite de Codul în cauză nu are suport ştiinţific bine pus la punct. Acest lucru se poate urmări după terminologia neunivocă utilizată, structura amorfă a întregului cod şi lipsa unui compartiment atât de important în domeniul vizat cum este arhitectura.

S-a hotărât a se insista asupra expertizării lucrărilor de urbanism pe compartimente de către experţi persoane juridice de stat în corespundere cu nivelul la care se elaborează proiectul.
Spre exemplu Punctul (2), articolul 49 secția a 6-a, capitolul I, cartea I: „Planul de dezvoltare a teritoriului poate fi modificat, fără a schimba concepția generală, pentru a cuprinde prevederile principale ale documentației aprobate.” Folosirea termenului dezvoltarea teritoriului alături de amenajarea teritoriului este o confuzie cauzată de mai multe surse folosite pentru copiere/calchiere. În cazul de față este vorba de „dezvoltare” de la englezi ș.a. și „amenajare” de la români.
După conceptul nostru, teritoriul dacă și se schimbă, fie că se dezvoltă ori degradează, apoi acest lucru se întâmplă numai sub influența unor factori naturali, preponderent geofizici.
Astfel noi ne pronunțăm asupra folosirii univoce a denumirii AMENAJAREA TERITORIULUI.
Sub termenul de AMENAJAREA TERITORIULUI a se înțelege rusescul „обустройство территории” și nu „благоустройство”. Doar la scara mică avem de-a face cu AMENAJARE AMBIENTALĂ a unui teren, parc, scuar, curte interioară ș.a.m.d.
Din cele enunțate conchidem că termenul AMENAJAREA TERITORIULUI este valabil la scara națională, regională, zonală, pentru extravilan. Pentru localități, în intravilan se aplică termenul SISTEMATIZAREA ORAȘULUI/SATULUI, a unei zone, unui sector, cartier, complex, teren aferent ș.a.
De la scara națională la cea locală crește exactitatea delimitărilor și, respectiv, a calculelor efectuate în cadrul proiectului de urbanism.
Punctul (2) susnumit, adus spre examinare, conține niște lucruri evidente pentru domeniul proiectării la diferite nivele scalare, ceea ce le face inutile într-o lege, dar mai ales într-un COD.
Între Planurile Urbanistice a unor localități: Generale (PUG), zonale (PUZ), și de detaliu (PUD), pentru o dezvoltare eficientă a acestora, după exemplul unor țări europene urmează a fi fluidizate, transformându-le într-un proces de proiectare continuă. Acest lucru poate fi asigurat doar de niște structuri bine puse la punct ce ar include toți actorii activității arhitecturale.

La ședința Consiliului AAM s-a pus în discuție modul de elaborare a unor Planuri Urbanistice, dar mai cu seamă expertizarea.

Pe exemplele codurilor similare din sfera justiției, care depășesc numărul de 20, urmează a fi bine structurat și Codul de legi ce cuprind Urbanismul, Arhitectura și Construcțiile.
Din moment ce Codul discutat cuprinde ACTIVITATEA ARHITECTURALĂ, termen ce s-a afirmat juridic, este de la sine înțeles ca acesta să-și găsească loc și-n denumirea acestuia. Propunem ca titlu următoarea formulare: Varianta I : Codul activității arhitecturale; Varianta II: Codul Urbanismului, Arhitecturii și Construcțiilor.
La ziua de azi buna rațiune ne obligă a elabora două compartimente mari sau cărți ale CODULUI.:
1) Urbanism și Arhitectură;
2) Arhitectură și Construcții.
De pe aceste poziții în Codurile respective își va afla loc și LEGEA DESPRE ACTIVITATEA ARHITECTURALĂ, care, după aprobare, n-a fost urmată de un regulament pentru implementarea acesteia în practică.
Structura organelor de dirijare a ACTIVITĂȚII ARHITECTURALE va fi determinată de nivelele în scara la care se vor referi proiectele: național - regional - zonal - raional - local - sectorial. La fiece nivel, după noi, urmează a fi constituite Consilii Urbanistice cu Statute proprii și cu prerogative tot mai ample și mai eficiente. Responsabilitatea personală urmează a fi încetățenită în întreaga ACTIVITATEA ARHITECTURALĂ, iar de aici trebuie să decurgă și STATUTUL PROFESIEI DE ARHITECT.
Expertizarea proiectelor de urbanism,după noi, se va efectua de Consiliile urbanistice ierarhic superioare nivelului la care se referă proiectul și în care vor activa persoane atestate în domeniu pe compartimentele proiectului.
Cu condiția remunerării Consiliilor Urbanistice din bugetul statului, acestea ar căpăta o pondere mai mare ceea ce ar asigura și o politică arhitecturală pe potrivă.
Pe măsură ce coboară activitatea arhitecturală de la nivelul național la cel local, în condițiile economiei de piață, se impune liberalizarea acesteia.
Codul Urbanismului și Arhitecturii va cuprinde activitatea arhitecturală la nivel național, regional, zonal, raional, local inclusiv cea care ține de domeniul recreativ-turistic.
Codul Arhitecturii și Construcțiilor va cuprinde activitatea arhitecturală la nivel de PUD și ceia ce urmează la nivelele scalare mai jos: volumetrie, arhitectură ambientală, restaurare, arhitectură de interior ș.a.

AAM ține în vizor activitatea profesională nonguvernamentală și urmărește scopul promovării urbanismului participativ prin antrenarea societății civile în activitatea arhitecturală participativă. În legătură cu aceasta ne exprimăm protestul că nu ni s-a transmis Proiectul de COD… în timp util pentru a ne familiariza, dar și mai binevenit ar fi fost reprezentanța AAM în grupul de lucru asupra unui act legislativ de asemenea importanță profesională.
În Proiectul de Cod publicat, articolele 52-56,secțiunea 7,capitol.1, cartea întâi „Răspunderea pentru implementarea documentelor de planificare teritorială” s-au strecurat un număr record de greșeli ortografice şi de exprimare - unsprezece la număr. Evident este că autorii proiectului de Cod nu stăpânesc limba de stat, mai cu seamă sub aspect de terminologie specifică domeniului.
Este inadmisibilă lipsa paginației proiectului de cod discutat. Astfel devine imposibilă redactarea mai detaliată cu eventuale propuneri de redactare.
Consiliul AAM califică drept o atitudine pertinentă din partea conducătorului grupului de lucru atribuirea de prerogative Uniunii Inginerilor Constructori, pomenirea, deși incorectă a Uniunii Arhitecților și ignorarea cu desăvârșire a Asociației Arhitecților din Moldova.
E timpul ca aceste formațiuni profesionale să-și determine singure principiile de activitate și să absolve ministerul de ramură de grijile nestatutare ce și le asumă. Din partea organelor statale ce dirijează domeniul vizat se cere transmiterea unor funcții, cărora nu le pot face față în condițiile de piață unor organizații nonguvernamentale profesionale cum ar fi: Corpul arhitecților cu propriul STATUT,pe de-o parte și Uniunea Inginerilor în Construcții pe de altă parte. (Statutul Corpului Arhitecților neapărat va prevedea modul de gestionare a Registrului Arhitecților și atestare profesională a acestora)
Problemele de creație și coordonării intereselor și acțiunilor de grup vor rămâne pe seama ONG-euri corespunzătoare.
Înainte de a se purcede la Întocmirea respectivului Cod… se cere neapărat elucidarea numeroaselor probleme cu care se confruntă actorii Activității Arhitecturale. Problemele cu care se ciocnesc arhitecții la ziua de azi cel mai des sunt sesizate la AAM și se enumeră într-o anexă mai jos.
Asociația Arhitecților din Moldova consideră aprobarea Codului Urbanismului și Construcțiilor sub aspect conceptual prematură și propune a se revizui cardinal pentru a se ajunge la un document legislativ bine închegat, științific argumentat și cât mai viabil. Cu atât mai mult că legile întrunite în acest Cod (ce mai degrabă este o culegere de acta legislative) funcționează la ziua de azi nestingherite în continuare.

Președintele AAM Mihai Șeremet,
Secretarul Consiliului AAM Vasile Eremciuc

Anexa №1
la „Comentarii (în loc de aviz) la Proiectul Codului Urbanismului și Construcțiilor, Înaintat spre discuții de către Ministerul Construcțiilor și Amenajării Regionale.”
Lista/Baza de date, ce conține problemele cardinale de ordin legislativ-normativ cu care se confruntă arhitecții, și nu numai, în activitatea arhitecturală profesională.

1. Calitatea joasă a studiilor în domeniul arhitecturii și urbanismului din Republica Moldova și ca urmare-încadrarea anevoioasă a absolvenților în activitatea profesională, pe de-o parte, iar pe de altă parte - tărăgănarea nu tot timpul justificată a atestării lor profesionale. (după șapte ani, indiferent de capacități și realizări)
2. Comasarea forțată, conform condițiilor de eliberare a licențelor, a activității de proiectare a arhitecților cu activitățile inginerești conexe, fapt ce duce la numeroase firme cu ingineri-fantome pe listele mai multor firme.
3. Legea despre Activitatea Arhitecturală se bate cap în cap cu Legea despre Funcționarul Public la capitolul dreptul la proiectare - semnătură a funcționarului-arhitect.
4. Atestarea profesională a specialiștilor din domeniul Activității Arhitecturale de către Comisii compuse din persoane ce nu țin de domeniul vizat, ori persoane cu nivel profesional redus.
5. Lipsa unor prețuri și metode de apreciere a proiectelor în construcții și,respectiv,imposibilitatea promovării unei politici sănătoase în acest sens.
6. Lipsa unor specializări strict necesare în anumite activități cum ar fi: arhitecți urbaniști, arhitecți peisagiști, arhitecți - cadre didactice precum și specialiști în arhitectura de interior.
7. Ruptura dintre metodele avansate de proiectare compiuterizată și metodele arhaice de executare a lucrărilor de construcții la realizarea acestora.
8. Multitudinea de instanțe cu structuri întortocheate de coordonare, verificare și avizare a proiectelor ce planează deasupra proiectantului dar și a beneficiarului.
9. Incompetența, pertinența și coruptibilitatea persoanelor cu împuterniciri de avizare în Activitatea Arhitecturală.
10. Neconcordanța bazei normativ-legislative cu reala activitate Arhitecturală în condiții de piață.
11. Dificultatea legiferării dreptului de autor asupra elaborărilor de proiect, mai cu seamă la compartimentul Arhitectură.
12. Stocarea nejustificată și neeficientă a proiectelor în arhiva primăriei, secția Supraveghere Urbană, fără acces din partea celor interesați în colaborare/procurare, la fel și analizare/critică profesională.
13. Relațiile Proiectant – Beneficiar la etapele de creație arhitectonică „S„ și „P”ale proiectului, care se pot elabora fără licență, nu sunt reglamentate sub aspect normativ-legal, ceea ce duce la o mulțime de-a incoerențe, confuzii.
14. Funcțiile de arhitecți-șefi de unități administrativ-teritoriale sunt, ca regulă, la cheremul conducătorilor acestor unități și respectivelor partide, conform algoritmului de partajare a funcțiilor de conducere, iar acest statut îi lipsește pe arhitecți de posibilitatea de a lua decizii profesionale responsabile în problemele specifice arhitecturii.
15. Necesitatea introducerii calificativului de arhitect-expert (altul decât cel de verificator) pentru evaluarea calificată a unor proiecte și imobile sub aspect arhitectural profesionist, precum și pentru medierea unor tranzacții, procese judiciare în cazuri de conflict, la fel și consultare.

Problemele sunt expuse în ordinea în care au parvenit la Consiliul AAM, de aceea rugăm să completați lista cu cele întâlnite de Domniile Voastre în vederea sistematizării și înaintării la instanțele abilitate cu funcții legiuitoare.

Președintele AAM Mihai Șeremet
Secretarul Consiliului Vasile Eremciuc